alba | arad | arges | bacau | bihor | bistrita nasaud | botosani | braila | brasov | bucuresti | buzau | calarasi | caras severin | cluj | constanta | covasna | dambovita | dolj | galati | giurgiu | gorj | harghita | hunedoara | ialomita | iasi | ilfov | maramures | mehedinti | mures | neamt | olt | prahova | salaj | satu mare | sibiu | suceava | teleorman | timis | tulcea | valcea | vaslui | vrancea Constantin si Elena
Statiunile balneare sunt categorii functionale speciale in cadrul organizarii urbane si rurale din Romania.
35 de orase si 103 asezari rurale sunt considerate a fi statiuni balneare cu functii de deservire.
Statiunile balneare si de odihna asigura servicii complexe.Acestea pot fi considerate ca prime tentative de a avea un turism organizat si sunt dotate corespunzator pentru primirea turistilor. La randul ei, destinatia turistica a acestora a dat nastere unui tip complet nou de asezari urbane, respectiv statiuni balneare, de odihna si de interes turistic.
Statiunile balneare se afla in principalele zone naturale ale teritoriului Romaniei, indeosebi Arcul Carpatic si litoralul Marii Negre, si de asemenea in zonele de campie, de deal si in zonele sub-carpatice, majoritatea fiind de importanta locala.Zona Carpatilor Orientali, prin bogatia izvoarelor de ape minerale descoperite acolo, este zona unde au aparut primele statiuni balneare.
Se estimeaza ca in aceasta zona exista 1.500 izvoare minerale, a caror compozitie chimica este foarte variata; acest lucru si faptul ca pot fi captate usor (izvoare captate sau aduse la suprafata) explica aparitia si dezvoltarea timpurie a acestor statiuni balneare.
Utilizarea in scopuri terapeutice a apelor minerale din Carpatii Orientali incepe odata cu secolul al XVI-lea.Atunci, medicul Bucello recomanda domnitorului Transilvaniei o cura cu apa minerala provenita din izvoarele de la Borsec. Majoritatea izvoarelor de ape minerale, exploatate si in prezent in aceste statiuni balneare, au fost depistate in prima parte a secolului al XIX-lea.
Statiunile balneare sunt categorii functionale speciale in cadrul organizarii urbane si rurale din Romania. 35 de orase si 103 asezari rurale sunt considerate a fi statiuni balneare cu functii de deservire. Statiunile balneare si de odihna asigura servicii complexe. Acestea pot fi considerate ca prime tentative de a avea un turism organizat si sunt dotate corespunzator pentru primirea turistilor. La randul ei, destinatia turistica a acestora a dat nastere unui tip complet nou de asezari urbane, respectiv statiuni balneare, de odihna si de interes turistic.
Statiunile balneare se afla in principalele zone naturale ale teritoriului Romaniei, indeosebi Arcul Carpatic si litoralul Marii Negre, si de asemenea in zonele de campie, de deal si in zonele sub-carpatice, majoritatea fiind de importanta locala. Zona Carpatilor Orientali, prin bogatia izvoarelor de ape minerale descoperite acolo, este zona unde au aparut primele statiuni balneare. Se estimeaza ca in aceasta zona exista 1.500 izvoare minerale, a caror compozitie chimica este foarte variata; acest lucru si faptul ca pot fi captate usor (izvoare captate sau aduse la suprafata) explica aparitia si dezvoltarea timpurie a acestor statiuni balneare.
Utilizarea in scopuri terapeutice a apelor minerale din Carpatii Orientali incepe odata cu secolul al XVI-lea. Atunci, medicul Bucello recomanda domnitorului Transilvaniei o cura cu apa minerala provenita din izvoarele de la Borsec. Majoritatea izvoarelor de ape minerale, exploatate si in prezent in aceste statiuni balneare, au fost depistate in prima parte a secolului al XIX-lea.
Astazi zonele turistice si statiunile balneare renumite dispun de complexe balneo-climaterice vaste. Merita amintite statiunile balneare din partea de nord a Carpatilor Orientali: Vatra Dornei, Saru Dornei, Poiana Negrii, Sangeorz Bai, Borsa, Durau.
Statiunile balneare din trecatoarea Bilbor-Ciuc, zona cea mai importanta din punct de vedere balneo-climateric din Carpatii Orientali, cu renumitele ape minerale carbonatate de la Borsec, Baile Tusnad, Covasna. Tot aici se gaseste si renumita statiune de odihna Lacu Rosu.
In inima Transilvaniei gasim statiunile Sovata si Praid.
Pe Valea Trotusului se gaseste statiunea balneara Slanic-Moldova, considerata "Perla Moldovei", precum si localitatea Targu Ocna s.a. La poalele muntilor Ciucas se afla statiunile Cheia, Slanic Prahova.
Statiuni de acest gen pot fi intalnite si in Depresiunea Brasovului (Malnas, Bicsad, Vilcele, Zizin etc.).
Statiuni balneare de importanta nationala sunt si Calimanesti-Caciulata, Baile Olanesti, Baile Govora, Voineasa de pe si din apropierea Vaii Oltului, sau Baile Herculane aflata in partea de vest a Muntilor Mehedinti, statiune de ape termale cunoscuta din vremea romanilor.
Statiunile balneare din Carpatii Occidentali bogate in izvoare minerale cu proprietati terapeutice sunt Geoagiu-Bai, Vata de Jos si Moneasa. Un deosebit loc de odihna si recreere este si Stana de Vale.
Statiunile balneare situate in zona Sub-Carpatilor sau in zonele de campie si deal sunt foarte numeroase si sunt foarte aproape de oras. Un astfel de exemplu este cel al statiunilor Baile Felix si Baile 1 Mai din apropiere de Municipiul Oradea (resedinta Judetului Bihor), Lacu Sarat din preajma orasului Braila (resedinta judetului Braila) sau Amara de langa Slobozia (resedinta judetului Ialomita).
Statiuni de renume international si national sunt statiunile de pe litoralul romanesc al Marii Negre - Eforie, Techirghiol, Mangalia cu siragul sau de statiuni satelit (Saturn, Venus, Cap Aurora, Jupiter, Neptun, Olimp) si Mamaia, excelent organizata pentru odihna si tratament.
Romania se poate mandri cu statiunile sale balneo-climaterice ce pot fi intalnite in toate zonele. Acestea raspund celor mai exigente cerinte.
| | 
